Atacul de panică îți dă dureri de cap? Cum îl recunoşti şi ce să faci pentru a-l preveni

Joi, 12 August 2021, 12:26
444
Tot mai multe persoane se plâng, în ultima perioadă, de atacuri de panică. Acestea pot fi extrem de neplăcute, dar e bine de ştiut că nu trec de la sine şi este indicată intervenţia unui specialist care să ofere sprijin sau tratament pentru pacientul respectiv.

În cazul în care aţi avut vreodată o senzaţie bruscă de frică însoţită de palpitaţii, transpiraţie, dificultăţi de respiraţie, frisoane sau valuri de căldură, este foarte probabil ca să fi suferit un atac de panică. Dacă aceste atacuri sunt dese, ar trebui să vedeţi un medic psihiatru.

Potrivit specialiştilor, tot mai multe persoane solicită ajutor, în ultima perioadă, pentru a scăpa de atacurile de panică. „A crescut numărul persoanelor ce au căpătat o deschidere spre a se adresa unui specialist în momentul în care trăiesc setul de simptome fizice ale atacului de panică, precum frică sau disconfort intens”, precizează Claudia Mioara Popa, reprezentant al Asociaţiei Române de Psihoterapie Integrativă. Psihologul constănţean explică faptul că această tulburare afectează în special femeile.

„Conform studiilor de specialitate, prevalenţa pe viaţă a panicii se situează undeva între 1.5% şi 3.8% şi sunt diagnosticate de două ori mai multe femei decât bărbaţi”, spune Claudia Popa. Totodată, primul atac de panică debutează, în general, în jurul vârstei de 20 de ani, iar în cazuri rare se poate declanşa înainte de 16 ani sau după 45 de ani.

Nevoia sau dorinţa de a evita anumite situaţii, rezistenţa scăzută la schimbare sau teama de noutate sunt câteva dintre motivele apariţiei atacurilor de panică. „În cea mai mare parte, este vorba despre apariţia unor gânduri cu caracter limitativ pe fondul de anxietăţi anticipatorii. Un alt factor de risc este sensibilitatea la anumiţi stimuli precum frica de înălţimi, spaţii închise sau singurătate”, explică psihologul. Atacurile de panică se instalează brusc, nu durează mai mult de 30 de minute, iar nivelurile maxime de anxietate se ating în primele zece minute. „Simptomele acestor atacuri pot include palpitaţii, transpiraţie, trepidaţii, senzaţii de scurtare a respiraţiei, de strangulare, durere sau disconfort precordial, greaţă, frica de a nu pierde controlul, frica de moarte, frisoane sau valuri de căldură”, afirmă Claudia Popa.

Ce recomandă specialiştii

Psihologul mai spune că persoanele ce experimentează atacuri de panică neaşteptate şi se tem că vor avea noi atacuri, se îngrijorează sau îşi schimbă comportamentul din această cauză, sunt, de obicei, diagnosticate cu atacuri de panică. „Din cauza generalităţii şi a inabilităţii de a controla această tulburare, multe persoane cu atac de panică sunt de părere că viaţa lor este foarte restrânsă din cauza nevoii de evita o serie de situaţii, iar în multe cazuri acest lucru se poate sonda cu instalarea depresiei”, mai adaugă psihologul.

Momentele de panică se pot declanşa chiar în miezul nopţii şi persoanele cu probleme pot fi trezite de panică din somn. „Aceste panici nocturne se declanşează la 1 - 4 ore după adormire, iar 54% dintre indivizi le consideră mult mai severe decât cele diurne. Atacurile din timpul nopţii sunt diferite pentru că nu sunt asociate cu activitate fizică şi pacientul este relaxat”, aflăm de la Claudia Popa.

Pentru a scăpa de atacurile de panică este recomandată consilierea psihologică. Diagnosticarea la timp a atacului poate preveni eventualele depresii sau anxietăţi, însă, cea mai bună modalitate de a trata şi preveni momentele de panică este păstrarea unei minţi sănătoase. „Metodele psihopedagogice şi profesionale au un rol important în menţinerea şi promovarea unei sănătăţi mentale şi a unui stil de viaţă bazat pe o igienă mentală susţinută. Conform unei strategii bine definite, igiena mentală organizează acţiunea de psihoprofilaxie şi recuperare a sănătăţii mintale în grupul social”, concluzionează psihologul.

Pagina a fost generata in 0.2992 secunde